marți, 29 noiembrie 2011

Ultima clădire de Poştă rămasă de pe vremea lui Carol I, aproape de dispariţie

Pentru mulţi dintre locuitorii municipiului Călăraşi, prezenţa posacă şi mizerabilă a Poştei Vechi a devenit o constantă. Degradarea edificiului, accentuată după 1990, a dus ca azi, locul unde odinioară unde se oficiau căsătorii sau se pronunţau sentinţe de judecată să fie o ruină în adevăratul sens al cuvântului.

Clădirea, impunătoare pe vremuri, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice ca edificiu de categoria B. Această încadrare nu îi ştirbeşte cu nimic din importanţă. Construită înainte de anul 1894, clădirea servea ca sediul poştei, fiind printre puţinele clădiri cu această destinaţie rămasă în România. În plus, imobilul, împreună cu restul ansamblului din care face parte, ilustrează proiectul edilitar, desfăşurat în fiecare oraş de provincie în timpul regelui Carol I.

Despre importanţa monumentului, domnul director al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional, Sorin Danciu, a adăugat: „Clădirea face parte din structura urbanistică veche a oraşului. Este un triunghi în care se găsesc sediul actual al Prefecturii, sediul actual al Primăriei şi Poşta Veche. Pentru că noi am restaurat şi clădirea Direcţia pentru Cultură, care pe vremuri era casa unui negustor de cereale, una din clădirile mari din oraş, practic se va reface un patrulater care are în cele patru laturi această imagine a oraşului vechi. Din acest motiv, noi ne-am luptat foarte mult ca să restaurăm clădirea Poştei Vechi. Până în momentul acesta, s-au realizat două proiecte în acest sens. Ultimul, despre care se ştie mai puţin, este depus de Primărie, la Ministerul Dezvoltării, la ministrul Elena Udrea şi se pare că va veni şi finanţarea."
Click pe imagini pentru mai multe imagini cu Poşta Veche



Cum a ajuns monumentul în acest stadiu
În perioada comunistă, clădirea Poştei Vechi era sediul Tribunalului, respectiv Casei de Căsătorii. Dezastrul a început după 1990, când aici s-au instalat familiile de rromi. În perioada 2000-2004 s-a încercat declasarea clădirii pentru a putea fi demolată, însă Comisia de Patrimoniu nu a permis acest lucru. De atunci, a rămas împrejmuită de panouri înalte pentru ca nu cumva trecătorii să fie răniţi de bucăţile de zidărie care se desprind, dar şi pentru a nu deveni loc de refugiu pentru oamenii străzii. În anul 2004, luna decembrie, ca urmare a unei hotărâri de Consiliu Local, clădirea „Poşta Veche" a fost concesionatã de către Primăria Călăraşi, pe 49 de ani, firmei DELTA ACM 93 S.R.L. Această companie a încercat în martie 2006 să demoleze ilegal clădirea, însă după ce a dărâmat acoperişul, reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional au depus plângere penală la poliţie şi lucrările s-au întrerupt.

Chiar şi în aceste condiţii, lucrurile au devenit şi mai încurcate pentru că s-a ajuns în instanţă, iar procesul a durat doi ani, timp în care, fără acoperiş, starea de degradare s-a accentuat. „Am luat iniţiativa de a da în judecată această firmă. Nu au niciun drept să dărâme absolut nimic din imobil pentru că face parte din patrimoniul naţional", spunea, la acel moment referentul de specialitate în probleme de patrimoniu al Direcţiei de Cultură Călăraşi, Florin Rădulescu, într-un interviu pentru ziarul "Adevărul".

Mai citeşte:
Casa în care s-a născut Vasile Alecsandri, osândită la prăbuşire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu există voinţă"
Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO
Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO
Hanul Solacolu, de la un local luxos, la o ruină de bordel ilegal FOTO
Directorul Direcţiei de Cultură Călăraşi indică şi el acelaşi principale motive, la care mai adugă unul, şi anume atitudinea proprietarul, Primăria Călăraşi, în mandatul fostului primar.

Monumentul a ajuns în felul ăsta din mai multe motive. În primul rând, pentru că după 1990 a devenit spaţiu de locuit pentru grupuri de rromi. Pe lângă faptul că nu s-a mai ocupat nimeni de clădire, în anul 2001, primarul de atunci ne-a cerut să le dăm aprobare ca să fie demolată. Noi, Direcţia de Cultură, ne-am opus. Am avut o reuniune de patrimoniu aici la Călăraşi, unde am invitat specialiştii să vadă clădirea. Atunci căzuse o parte din zid şi toţi au spus că nu se poate să se accepte demolarea. Ulterior am aflat că este singura clădire de Poştă de acest tip care mai există în România. Primarul de atunci, Daniel Ţuţuianu, s-a supărat foarte tare pentru că nu am aprobat declasarea şi a spus: „Dacă nu-mi daţi voie să o demolez, nu mai bag nici un ban în ea. Să cadă! Aştept până s-o prăbuşi". În 2005, când la Primărie a venit Nicolae Dragu, el a dorit să investească în imobil şi ne-a mulţumit că ne-am luptat cu administraţia de atunci să nu o dărâme. Totuşi, demolarea acoperişului s-a făcut fără autorizaţie, noi am intervenit imediat şi s-a ajuns la dosar penal. Firma s-a oprit din lucrarea respectivă.

S-a făcut o mare greşeală atunci că s-a umblat la acoperiş, că era mai protejat. Am făcut reclamaţie la Poliţie, s-a făcut dosar penal, constructorul acela s-a oprit, pentru că ştia despre ce este vorba, cu toţii ştiu, dar se prefac că nu au habar. Cu ocazia aceea, primarul s-a implicat foarte mult ca să găsească finanţare. A fost destul de dificil, însă anul trecut a avut mai întâi prima promisiune de finanţare. S-a făcut un proiect, înaintat anul trecut celor care ar putea să finanţeze, după care arhitectul Polizu, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi, a făcut al doilea proiect, împreună cu echipa sa, care astăzi, când am vorbit cu primarul, nu doar că este depus la Ministerul Dezvoltării, dar avem şi promisiunea că în ianuarie va începe finanţarea."

Ce s-a întâmplat pe parcursul lui 2011
Articolul de la începutul anului din Adevărul, citat mai sus, concluziona că pierderea acestui edificiu este doar o problemă de timp. „Fără acoperiş, fără geamuri, plină de moloz şi cu bucăţile de cărămidă ce se desprind zi după zi, e greu de crezut că va mai apuca marea reabilitare pe care primarul municipiului, Nicolae Dragu, o plănuieşte. Acesta spune că s-a efectuat deja un proiect ce presupune restaurarea la forma iniţială a clădirii şi transformarea acesteia în Muzeul Poştei. «Am depus deja un proiect de reabilitare Ministerului Culturii şi aşteptăm un răspuns. Cel mai devreme anul viitor vom afla dacă este inclusă pe lista Ministerului pentru a se efectua aceste lucrări», explica primarul Dragu la momentul respectiv.

Tot atunci se remarca şi dispariţia documentelor ce atestau existenţa clădirii, multe dintre acte fiind distruse recent. Potrivit declaraţiei de la începutul anului a directorului Arhivelor Naţionale, Nicolae Ţiripan, „nu există nimic clar referitor la fosta Poştă, totul este în ceaţă".

Premisele sub care se încheie anul par ceva mai optimiste, cel puţin din spusele directorului Direcţiei de Cultură: "În principiu aceasta este promisiunea pe care a obţinut-o primarul, că din Ianuarie se va începe lucrul. Vă daţi seama e şi an electoral şi e posibil să se întâmple. Noi ne-am dat tot concursul ca acest restaurarea acestui imobil să fie unul din obiectivele prioritare ale Primăriei în 2012. Precum v-am spus: i-am sprijinit în obţinerea rapidă a vizelor la comisie, şi pentru proiect. Ideea este că fiind singura clădire de poştă de acest tip care s-a păstrat, nu au fost de acord să se intervină în interior. Cineva venise la un moment dat cu ideea să refacă numai partea din faţă, cum este hotelul din Bucureşti, de pe Bulevardul Victoriei, care a păstrat intrarea (faţada) Teatrului Naţional. Nu s-a acceptat, ci s-a mers pe un proiect ce prevede restaurarea clădirii în totalitate. Noi, dacă am reuşit să restaurăm sediul Direcţiei pentru Cultură, casa Marinache Popescu, precum şi anexa din curte, Casa Grăjdarului, am arătat că se poate ca într-o clădire căzută în ruină să putem organiza azi un spaţiu de expoziţii. De asemenea am demonstrat că orice clădire de patrimoniu are o şansă. Oricât ar fi de ruinată, se poate ceva dacă există bani şi oameni care să facă treaba asta.

Cu alte cuvinte, ne aşteptăm cam în doi ani de zile să găsim acolo un centru cultural?
Noi aşa sperăm. În principiu Primăria ar dori să facă Muzeul Poşta Veche, dar nu va fi un muzeu al Poştei, ci se va păstra denumirea, iar clădirea va fi dată muzeului. Şi actualul sediu al Primăriei va fi muzeu de artă, pentru că tot la anul se mută Primăria în clădirea complexului Centrului de Cultură şi Administraţie „Barbu Ştirbei", unde e şi consiliu judeţean.

În momentul de faţă am două obiective de patrimoniu la care ţin foarte mult: Negoieşti, unde este o biserică - e singurul proiect pe care am reuşit să obţinem fonduri europene ( În secolul al XVII-lea, o să vă mire, dar aici era una dintre cele patru capitale ale Ţării Româneşti, după Târgovişte, Curtea de Argeş şi Bucureşti. Există documente care arată că domnitorii în acel veac aveau la Negoieşti reşedinţa de vară); şi Poşta veche din Călăraşi. Voi încerca să fac tot ce am făcut pentru sediul Direcţiei pentru Cultură, care era şi acesta în ruină, şi pentru cele două amintite mai sus."

Deşi starea Poştei Vechi este alarmantă, ne bucură aplombul cu care domnul director ne-a vorbit despre acest proiect. Valoarea estimată a reabilitării se ridică la suma de un milion de euro. Vom urmări în continuare lucrurile care se petrec la Călăraşi şi vă vom ţine la curent cu ce se întâmplă acolo, pentru că până în ianuarie 2012 nu mai este mult. Ne-ar bucura ca cele prezentate de directorul Direcţiei de Cultură să se petreacă întocmai, dar aşa cum practica ne-a obişnuit, până la proba contrară, ne păstrăm o doză scepticism.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu