joi, 26 august 2010

Cutremurul care a schimbat faţa Capitalei

Cutremurul din ’77 a rămas în conştiinţa colectivă drept cel mai tragic eveniment de acest gen şi asta nu pentru că a fost cel mai puternic seism care a lovit România în ultimele secole, ci pentru că numărul victimelor a fost însemnat, iar faţa multora dintre oraşele ţării s-a schimbat major.

4 martie 1977. Ora 21 şi 22 de minute. Timp de aproape 56 de secunde, pământul s-a mişcat întâi pe verticală, apoi pe orizontală, cu o intensitate de 7,3 de grade pe scara Richter. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea la o adâncime de circa 100 km. Bilanţul oficial a fost de 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi şi 35.000 de locuinţe distruse. Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată ţara.

Majoritatea pierderilor s-au înregistrat în Bucureşti: 1.424 de decese, 7.500 de oameni au ajuns la spital cu diverse răni şi 33 de blocuri mari s-au prăbuşit. Între acestea, blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunărea şi Continental, dar şi trei blocuri noi: unul la Gara de Nord, altul la Lizeanu şi OD16 din Militari.

De sub rămăşiţele blocului aflat pe strada Colonadelor n-au mai apucat să vadă lumina zilei actorul Toma Caragiu, poeta Veronica Porumbacu şi soţul ei, criticul Mihai Petroveanu, la care se aflau în vizită, cu soţiile, poetul A.E. Baconsky şi istoricul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ, scenograful Liviu Popa, pianistul Tudor Dumitrescu. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 a murit şi cântăreaţa Doina Badea, alături de soţul şi de cei doi copii ai săi, Andrei şi Bogdan. Tot atunci a pierit şi scriitorul Alexandru Ivasiuc.

Ceauşescu, în Nigeria


La momentul seismului care a zguduit România, Nicolae Ceauşescu se afla în Nigeria, la un banchet organizat în cinstea sa şi a soţiei. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român l-a anunţat în particular de dezastrul din România. Iniţial, lui Ceauşescu i s-a spus că un cutremur de gradul 10 a distrus total Capitala. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă transmiterea oricăror informaţii. După stabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a cerut un raport al situaţiei şi a dat primele ordine de acţiune. S-a instituit, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României, act prezentat şi de „Scînteia“ a doua zi, pe prima pagină.

În timpul nopţii, delegaţia română s-a întors în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Ceau­şescu a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia, dând ordine pentru continuarea căutării victimelor, chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.

Privind retrospectiv, regimul s-a folosit de acest eveniment pentru a schimba faţa oraşelor şi mai ales a Bucureştiului. Monumente arhitecturale considerate incomode de Ceauşescu au fost eliminate din peisajul arhitectonic al Capitalei: între acestea, Biserica Ienei din Bucureşti şi Casa arhitect Grigore Cerchez (sediul Uniunii Artiştilor Plastici de pe strada Sevastopol).

Acest articol a apărut în revista Historia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu